Consultatii medicale
In slujba pacientilor cu devotament, stiinta si profesionalism
Fizioterapie
Cercetarea de varf pusa in practica, prin echipamente de ultima generatie
Kinetoterapie robotica
Viitorul recuperarii medicale prin kinetoterapie robotica
Kinetoterapie
Kinetoterapie personalizata, stiinta, rezultate, experienta si pregatire continua
TORTICOLIS MUSCULAR CONGENITAL
0 25 ianuarie 2019

 

Torticolisul (tortum collum) este caracterizat prin retractia unilaterala a muschiului sterno-cleido-mastoidian (SCM), antrenand o pozitie asimetrica a capului si gatului. Face parte din categoria diagnosticelor – tipuri de distonie cervicala neparoxistica.

 

Descriere :

  • capul este flectat (proiectat) anterior
  • barbia intoarsa spre umarul opus retractiei muschiului

 

Principali muschi afectati sunt urmatorii :

  • splenius capitis (opus barbiei)
  • SCM (sterno-cleido-mastoidian) controlateral barbiei
  • Levator scapulae (ridicator al scapulei)
  • Oblic longus capitis
  • Semispinalis cervicis etc.

 

Muschii secundari afectati sunt :

  • longissimus opus barbiei
  • longus capitis si trapezul controlateral barbiei etc

 

IMPORTANT, Prof.CFM, fiziokinetoterapeuti, kinetoterapeuti!

A nu se confunda torticolis cu laterocolis, anterocolis si retrocolis!!

 

 

Ce ar trebui să stie parintii/apartinatorii copiilor și pacientii adulti. Ce este important ?

 

Torticolisul este de mai multe feluri/tipuri. În functie de particularitatile patologiei pacientului si de prezentarea in timp optim la medic si terapeut, perioada de recuperare/vindecare este mai scurta.

 

  1. Poate fi neparoxistic si anume:

 

  • torticolis muscular congenital
  • torticolis osos – sindrom Klippel-Feil , sindrom L. Down, fracturi vertebrale cervicale, cauze inflamatorii
  • subluxatia primelor vertebre cervicale (subluxatie atlanto-axoidiana)
  • torticolis ocular – pareza m. oblic superior, strabism orizontal paralitic etc.
  • leziuni ale SNC (sistemul nervos central) sau SNP (sistemul nervos periferic) – tumori, leziuni hipoxic-ischemice, leziuni periferice – de plex brahial

 

  1. Torticolisul paroxistic sau (dinamic)
  •  torticolis benign
  • torticolis spasmodic primar sau secundar (Huntigton, Wilson)
  •  sindrom Sandifer (reflux gastro- esofagian)
  • torticolis cauzat de medicatie neuroleptica
  • torticolis cauzat de cresterea presiunii intracraniene (false tumori       cerebrale – pseudotumori etc.

 

 

FOARTE  IMPORTANT DE  STIUT!

 

Torticolisul muscular congenital se formeaza dupa cum urmează:

 

  1. În viata intrauterina prin postura (pozitia) de scurtate a SCM (muschiul sternocleidomastoidian). Acestea se datoreaza compresiunii zonei anterioare a pieptului si gatului pe zona fetei

 

  1. În timpul nasterii, prin traumatismul muschiului SCM, incluzand si deformarile scheletului cranio – oro- facial de partea muschiului SCM afectat, plus obstructiile vasculare sau neurogene perinatale

 

  1. În timpul travaliului , pozitia capului si gatului inainte (flexie anterioara) si laterala, precum si rotatia, poate sa produca leziuni ale muschiului SCM, si al plexului brahial, ca urmare avem ischemie, edem si afectare neurologica.

 

Interventia terapeutica trebuie sa fie rapida, pentru a se restabili miscarile normale ale gatului si pentru stoparea procesului deformarii craniului,  asimetriilor faciale si dezvoltarii motorii asimetrice!

 

TORTICOLISUL se poate asocia si cu :

 

–  asimetrie mandibulara homolaterala

–  deformari ale urechii

–  plagiocefalie

–  scolioza

–  asimetria bazinului (pelvis)

–  luxatie coxo – femurala , 1 din 5 copii cu torticolis muscular congenital are subluxatie sau luxatie de sold

–  deformari ale piciorului

 

Se defineste incepand cu 15 grade diferenta intre flexia laterala a gatului – stanga – dreapta, din decubit dorsal DD (pe spate)

 

Copiii nascuti cu torticolis  au risc de plagiocefalie in proportie de 80 – 90% din cazuri.

 

 

CARE SUNT FACTORII  FAVORIZANTI ?

 

  • greutatea mare la nastere
  • prezentarea pelviana
  • sarcina multipla
  • travaliul prelungit
  • primiparitatea
  • folosirea forcepsului etc.

 

La torticolisul congenital se poate palpa in zona/la nivelul SCM (muschiul sternocleidomastoidian)  o formatiune tumorala fusiforma aproximativ 1-3 cm care apare la 14-21 de zile dupa nastere. Aceasta dispare in general dupa 4- 8luni.

 

Biopsia acestei formatiuni ne  arata depuneri de colagen si fibroblasti in jurul fibrei musculare, cu absenta muschiului striat normal

 

În acest articol nu mi am propus sa dezbat subtipurile, elemente de anatomie profunda ale SCM, diagnostice diferentiale, modificari structurale si functionale, biomecanica etc., ci doar sa informez atat pacientii/apartinatorii sugarilor și copiilor  mici/adulti,  cat si sa atrag atentia si sa informez pe cei avizati (terapeuti) care efetueaza tratamentul kinetic la aceasta categorie de pacienti ca toate procedurile /protocoalele trebuie sa fie aplicate corect, dupa ce a fost stabilit diagnosticul de catre medicul specialist (ortoped pediatru,  medic de medicina fizica si recuperare medicala, imagist etc.)

 

Carcteristici esentiale :

 

  • sugarul/copilul mic nu isi poate mentine aliniamentul pe directia mediana a capului deoarece il impiedica retractia si dezechilibrul muscular cervical
  • are diminuata rotatia gatului de aceeasi parte, dar si flexia si extensia heterolaterala
  • apar modificari cranio – faciale cum ar fi: asimetrii ale structurii scheletului cranio – facial, ale muschilor masticatori si linguali, lipsa dezvoltarii maxilarului de partea afectata, hipoplazie a mandibulei, ascensiunea articulatiei temporo-mandibulare, orientarea postero-inferioara a urechii de partea afectata, asimetria ochilor, deviatie a barbiei si nasului, deformare a bazei craniului etc.

 

ATENTIE!

 

În afara de muschiul principal afectat (SCM), este posibil sa gasim retractii si la alti muschi ,,implicati’’ mai mult sau mai putin, cum ar fi:  platisma, scalen, hioid, mușchii limbii, muschii faciali raspunzatori de tulburarea motricitatii bucale, precum si deficit la controlul  capului din DV (pe burta).

 

Sugarul/copilul mic diagnosticat cu torticolis muscular congenital (TMC) prezinta:

  • permanenta asimetrie a miscarilor capului
  • asimetrie a reflexelor primitive
  • isi foloseste mai putin mana de aceeasi parte
  • ingustarea campului vizual homolateral
  • asimetrie in modul de a se rostogoli si de a se tărî sau de a merge
  • insuficienta dezvoltare a reactiilor posturale
  • prezenta deformarilor structurale : pelvis oblic, scolioza.
  • dificultate in extensie si supinatie a antebratului pe linia mediana
  • dificultate in folosirea membrului superior în reactiile de aparare si de echilibru.

 

Etapele de dezvoltare neuromotorie evolueaza cu tulburari deoarece aparatul vizual, vestibular, musculo-scheletal, somato-senzorial se dezvolta asimetric.

 

CUM EVALUAM SI STABILIM  DIAGNOSTICUL TMC?

 

Trebuie sa facem diferenta dintre o evaluare functionala- bilant muscular si articular, pe care AU OBLIGATIA  de a o efectua in mod profesionist prof.CFM, fiziokinetoterapeutii, kinetoterapeuti  si de a consulta si stabili un diagnostic clinic an baza unei anamneze efectuate de catre medicii de specialitate (medic chirurg ortoped,  medicina fizica si recuperare, pediatru, imagist etc) dupa care se prescrie modalitatea de efectuare a tratamentului fizical si ortopedic de recuperare.

 

  • se apreciaza evolutia prenatala, sexul copilului, anomalii congenitale, precum si alte investigatii efectuate
  • sistemul musculo scheletal examinat cu atentie, in scopul evaluarii limitarilor restrictiilor articulare, retractia muschilor SCM si trapezului superior, asimetria flexiei si extensie in zonei cervicale controlaterale, precum si existenta pliurilor tegumentare.
  • mobilizarea pasiva a capului permite determinarea amplitudinii miscarii de rotatie dr/st, respectiv inclinare laterala dr/st.
  • tractiunea usoara a zonei dintre umar si zona occipitala va permite aprecierea retractiei m. trapez superior, a scalenului si a muschilor posteriori ai gatului homolaterali
  • miscarile pasive ale gatului vor fi evaluate in DV (culcat pe burta) cu capul si gatul in afara mesei de examinare, etc
  • postura capului, miscarile pasive si active se vor efectua din DV (pe burta) si in sezand, copilul urmarind obiecte.
  • examinarea musculaturii afectate presupune si palparea muschilor pentru depistarea unor tumori (olive) sau calitatea tonusului muscular.
  • muschiul afectat se evalueaza pentru a stabili extensia/ flexia in diferite posturi
  • se va observa si asimetria soldurilor, lungimea membrelor inferioare, se va aprecia abductuia soldurilor.
  • torticolisul congenital in foarte multe cazuri este asociat cu displazia de sold – (incidenta este de de la 8-20%) si de aceeasi parte

 

Se mai apreciază:

 

  • asimetriile in zona occipitala si parietala sau temporala, asimetria m.faciali, ingustarea spatiului articular temporo-mandibular, alinierea limbii si maxilarului, precum si miscarile lor.
  • In plagiocefalie, osul occipital (spatele craniului) si osul frontal se deformeaza din cauza compresiunii craniului intre oasele pelvisului si zona lombo-sacrata a mamei in ultimul trimestru de sarcina.
  • Plagiocefalia poate fi de aceeasi parte sau de partea opusa torticolisului.

 

TERAPIA FIZICALA IN RECUPERAREA TMC

 

– In primul rand, dupa nastere, gatul fiind cu un grad de hipotonie ridicata, se recomanda o orteza cervicala soft, purtata timp limitat/cu intermitenta , pentru a impiedica inclinarea laterala.

– se vor efectua miscari pasive, in scopul cresterii mobilitatii gatului

– jucariile și stimulii luminosi se vor amplasa in sens corector afectiunii

– varsta ideala pentru a se incepe kinetoterapie – programul de recuperare este de la aproximativ 1 luna, 1luna1/2,  atât pentru aplicarea metodei Vojta  cât si a celorlate tehnici si metode kinetice, cand deja sugarul vede bine de aproape și apare si controlul bun al capului

– scopul kinetoterapiei este de a intinde muschiul SCM, de a se reda elasticitatea si de a tonifia musculatura antagonista

– programul se realizeaza de catre cel putin doua persoane (terapeut/parinte, apartinator)

 

ATENTIE!!!

 

  • In timpul exercitiilor se vor urmari semnele vitale ale pacientului, schimbarea coloritului fetei, frecventa respiratiei; în caz de modificari neobișnuite se va intrerupe obligatoriu terapia.
  • miscarile pasive se vor executa lent iar intinderea (stretching-ul) nu se va efectua impotriva rezistentei active a copilului
  • se vor urmari (la aproximativ 2-3 luni) miscarile la nivelul gatului copilului
  • medicul specialist (pediatru, ortoped pediatru, de recuperare medicala) vor urmari plagiocefalia si modificarile de pozitie ale coloanei vertebrale

 

INTERVENTIILE CHIRURGICALE

 

  • se efectueaza dupa cel putin sase luni de tratament fizical intensiv kinetoterapeutic, numai daca acestea nu au avut rezultatele scontate sau macar o ameliorare,
  • copilul are indicatie chirurgicala atunci cand capul este mentinut inclinat, are un deficit la rotatia pasiva si o flexie laterarala mai mare de aprox 15 grade si o fibrozare a muschiului sternocleidomastoidian (SCM) si lipsa corectiei plagiocefaliei
  • interventia chirurgicala se efctueaza intre 10 luni si maximum 5 ani.
  • daca se opereaza in jurul varstei de 10-12 luni, asimetria faciala și cea craniana se corecteaza mult mai repede
  • pentru cazurile netratate, descoperite dupa 5-7ani, se efectueaza tenotomii cu alungire de SCM sau plastii pentru alungirea musculara.

 

 

IMPORTANT DE RETINUT !

 

Cand torticolisul nu este corectat, retractia muschiului sternocleidomastoidian (SCM) nefiind corectata, intervine un recul al muschilor antagonisti prin exces de elongatie (compensare) practic acestia se slabesc.

Copii cu torticolis congenital au  un ritm de dezvoltare neuromotorie atipic, din cauza tulburarilor musculo – scheletale aparute in viata intrauterina precum si in primele luni de la nastere

 

Tocmai datorita acestor descrieri, a bazelor anatomice si fiziologice destul de limitate in primul an de viata, se impune cu celeritate un tratament cat mai precoce si intensiv al torticolisului muscular congenital TMC.

 

 

GIGI  MARTA

Prof. CFM Principal

Terapeut Vojta

Formator în domeniul

Metode si tehnici de terapie fizicala

SNSPMPDSB

Acreditat Ministerul Sanatatii

Publicat in Articole

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress